Cum se recicleazĂ plasticul. metode sustenabile pentru evitarea rĂspÂndirii microplasticului
Noutati

Fiind una dintre cele mai folosite materii în numeroase industrii și cu precădere în industria alimentară, plasticul a ajuns în prezent să reprezinte unul dintre deșeurile cele mai răspândite la nivel global, iar poluarea mediului înconjurător (aer, apă, sol) prin depozitarea improprie a acestor tipuri de deșeuri atinge niveluri alarmante de la an la an. 

Conștientizarea seriozității problemei la nivel de societate, împreună cu dorința de a clădi un viitor mai curat pentru următoarele generații și posibilitatea de a reduce riscurile la care ne expunem constant sănătatea în urma excesului de plastic regăsit în natură reprezintă o prioritate. De aceea, este esențial să înțelegem ce reprezintă procesul de colectare și reciclare a plasticului, cum se realizează corect și care sunt pericolele pe care aceste materiale îl ridică în raport cu sănătatea mediului și cea umană. 

Care sunt categoriile de plastic

Polietilen tereftalat  (PET) – poate unul dintre cele mai utilizate tipuri de plastic la nivel mondial, PET-ul este regăsit în majoritatea sticlelor de plastic pentru băuturi (sticle de apa, lapte, bere, sucuri), însă poate fi regăsit totodată și în componența anumitor ambalaje. PET-urile sunt destinate unei singure utilizări, iar folosirea repetată a unui recipient de acest tip poate ridica problema riscului de eliberare a unor substanțe nocive. 

Polietilen de mare densitate (HDPE) – un plastic mai gros (rigid), folosit cu precădere la ambalajele sticlelor pentru detergent, soluții de curățenie, unele tipuri de jucării și utilizat în general pentru a produce obiecte cu o durată mai mare de viață și o rezistență mai mare.

Policlorură de vinil (PVC) – PVC-ul este un material cu o structură mai moale, ceva mai flexibilă decât cele anterior menționate și care este folosit adesea în fabricarea jucăriilor, a termopanelor, ambalarea produselor din alimentație, unele componente pentru PC, etc. Acesta este unul dintre tipurile de plastic cu un nivel de toxicitate mai crescut, în funcție de ciclul de viață al produselor respective. 

Polietilenă cu densitate joasă (LDPE) – regăsită cu precădere în compoziția pungilor de la magazine sau în compoziția anumitor țesături sau a caserolelor.

Polipropilenă (PP) – această categorie conține obiecte precum flacoane, capace, găleți, ligheane sau alte recipiente asemănătoare destinate menajului, navete pentru sticle și care au capacitatea de a se degrada în cazul expunerii prelungite la soare. 

Polistiren (PS) – caserolele și paharele pentru alimente intră în această categorie, iar expunerea prelungită a acestor obiecte la căldură sau la soare poate declanșa degajarea unor substanțe cu puternic impact asupra sănătății, unele dintre ele chiar cancerigene. 

Policarbonat – în această categorie sunt incluse CD-urile, DVD-urile și alte echipamente destinate laboratoarelor. 

rPET-ul este un PET obținut din materii prime 100% reciclate și are exact aceleași proprietăți de colectare și reciclare precum PET-ul standard. Cu toate acestea, are un impact mai redus asupra mediului înconjurător. 

Cum se colectează plasticul 

Plasticul se colectează și se reciclează selectiv, în funcție de categoria din care face parte (compoziție chimică și caracteristici) 

Polietilena tereftalata (PET) se colectează selectiv, același tip de colectare aplicându-se și pentru polietilena de înaltă densitate (HDPE). PVC-ul implică un proces de reciclare mai dificil, în timp ce LDPE nu se reciclează. 

Polipropilena (PP) presupune un proces aparte de reciclare și nu se recomandă a se colecta selectiv alături de PET și HDPE. 

Polistirenul (PS) și policarbonatul nu se reciclează.

În ceea ce privește colectarea selectivă a recipientelor de tip PET, este bine ca acestea să fie golite de resturi alimentare sau lichide, eventual chiar clătite și uscate pentru a nu îngreuna procesul de sortare. Pentru a reduce pe cât posibil volumul acestora, se recomandă presarea recipientelor. PET-urile se depozitează în containere special amenajate. 

Chiar dacă sunt alcătuite din același material precum sticlele de plastic pentru băuturi (PET-uri), recipientele care au conținut substanțe chimice sau pesticide este recomandat să se colecteze separat, întrucât pot conține substanțe periculoase care pot îngreuna procesul de reciclare și pot pune în pericol sănătatea umană și a mediului înconjurător. 

Cum se reciclează plasticul și unde poate fi utilizat ulterior

Procesul de reciclare a PET-urilor presupune spălarea și îndepărtarea impurităților (etichetele și capacele vor fi eliminate), precum și a altor agenți care pot contamina produsul final, pentru ca apoi să fie supuse unui proces de măcinare, de respălare, de uscare și într-un final de prelucrare de materie primă pentru fabricarea ulterioară a produselor cărora le este destinat. 

Electronic Waste Management, firmă românească implicată activ în activitatea de colectare și tratare a deșeurilor, colaborează cu valorificatori intermediari, astfel plasticul rezultat în urma tratării mecanice (prin dezmembrare) fiind sortat pe categorii și trimis ulterior către valorificatori finali reciclatori.

Plasticul reciclat poate fi utilizat în numeroase modalități, respectiv numeroase industrii. Din plastic reciclat pot fi fabricate noi ambalaje, iar în ceea ce privește industria textilă, plasticul reciclat stă la baza fabricării fibrelor de poliester sau a anumitor părți din confecții precum căptușelile. 

Sacii menajeri, gardurile, semnele de circulație, mobilierul stradal și chiar produsele destinate domeniului construcțiilor, precum conductele de drenaj, pot fi realizate, de asemenea, din plastic reciclat. 

Microplasticul – ce este și unde îl găsim  

Microplasticul este alcătuit din particule mici de plastic prezente în mediul înconjurător, cu o dimensiune mai mică sau egală cu 5 milimetri. Studiile de specialitate confirmă faptul că microplasticul se regăsește inclusiv în corpurile animalelor, cantitatea acestuia fiind din ce în ce mai mare odată cu trecerea timpului. Regăsim astfel microplastic în mâncare (fructele și legumele pot conține o cantitate semnificativă de microplastic, acesta fiind absorbit din pământ sau apă chiar de către rădăcinile plantelor sau ale copacilor), în apă (în special cea de la robinet), în aer și chiar în produsele cosmetice.  

Pericolele pe care microplasticul le ridică în raport cu sănătatea umană: inhalarea particulelor de microplastic de către om poate duce la afectarea sistemului respirator, cauzând totodată un deficit de imunitate și chiar diverse boli (infertilitate, boli ale urechii, ale sistemului nervos sau chiar cancer). 

Putem evita răspândirea microplasticului în natură prin câteva acțiuni simple care să ofere o mână de ajutor în lupta cu acest inamic aproape invizibil. De exemplu, achiziționarea unor bureți de vase sau de baie naturali, în locul celor realizați din materiale prelucrate, înlocuirea pungilor atât de des utilizate din supermarket-uri cu pungile din materiale naturale, folosirea unor detergenți ecologici, achiziționarea hainelor din fibre naturale.

Tags: , , , ,