Conștientizarea repercursiunilor pe care activitățile noastre le au asupra mediului înconjurător reprezintă un subiect de maximă importanță și interes în zilele noastre, tocmai pentru că sănătatea umană și a naturii depind de acțiunile noastre și de felul în care suntem informați să procedăm, în mod special cu referire la gestionarea deșeurilor.
Atunci când discutăm despre poluare, se întâmplă adesea să ne gândim inițial la calitatea aerului pe care îl respirăm, însă un important semnal de alarmă trebuie tras și cu privire la solul atât de necesar industriei agriculturii și altor industrii, căci efectele poluării acestuia pot avea consecințe nedorite și negative asupra alimentelor pe care le consumăm.
Cum definim solul și ce conține acesta
Solul este format dintr-un material compus în urma degradării rocilor, reprezentând stratul de suprafață al Pământului, care permite dezvoltarea vieții vegetale. În componența sa se găsesc apă, aer, materiale organice, organisme vii, minerale, fiind format din trei părți: partea solidă, partea lichidă și partea gazoasă.
Solul este indispensabil într-un procent de aproximativ 90% din producția totală de furaje, alimente, combustibili și reprezintă materie primă pentru multiple domenii de activitate.
Solul joacă un rol esențial în menținerea și funcționarea unui ecosistem sănătos, având capacitatea de a purifica apa și fiind un conductor pentru nutrienți, minerale, apă, absorbind totodată și carbon și devenind unul dintre principalii factori naturali în lupta cu schimbările climatice.

Cauze ale poluării solului și tipuri de poluare
Printre principalele cauze ale degradării solului din prezent se numără pierderea carbonului organic, eroziunea, creșterea conținutului de săruri, compactarea, acidificarea și nu în ultimul rând – poluarea chimică. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a clasificat poluarea solului și după un alt criteriu: poluare specifică și poluare răspândită.
Poluarea specifică a solului are la bază cauze particulare și este delimitată de zone mici, motiv pentru care cauzele acesteia pot fi identificate mai ușor. Regăsim acest tip de poluare în zonele cu fabrici vechi, stații de epurare, orașe.
Poluarea răspândită se referă la zone cu mult mai extinse, iar factorii poluanți sunt mai greu de identificat, ridicând totodată și o problemă cu mult mai mare în raport cu sănătatea oamenilor și a mediului înconjurător. Cele mai des întâlnite cauze ale poluării răspândite sunt industriile, construirea infrastructurilor urbane și a celor de transport, agricultura, depozitarea improprie a deșeurilor sau mineritul. Deșeurile provenite de la gropile de gunoi reprezintă una dintre cele mai des întâlnite și deosebit de îngrijorătoare surse de poluare a solului, căci în procesul de descompunere, aceste deșeuri emană substanțe toxice deosebit de periculoase, care se infiltrează în sol, poluându-l și afectând totodată pânza freatică.

Ce efecte concrete poate avea poluarea solului
Substanțele toxice emanate în urma tututor situațiilor mai sus menționate și absorbite inevitabil de sol reprezintă o amenințare asupra sănătății umane și a sănătății pământului, afectând evident calitatea alimentelor pe care le consumăm, a aerului pe care îl respirăm și a apei pe care o folosim în diverse scopuri. Substanțele nocive care poluează solul pot ajunge în organismul uman prin consumul de alimente și pot provoca apariția mai multor afecțiuni și a bolilor.
Dispariția anumitor specii de plante și animale este, iarăși, un alt efect al poluării solului, studiile de specialitate arătând că între anii 1970 și 2012, populația de vertebrate terestre a scăzut cu un procent de aproximativ 38%.
Printre efectele poluării solului se numără și schimbările climatice, pentru că degradarea solului presupune și eliberarea unor cantități masive de CO2 în atmosferă.
Un alt efect al poluării solului îl reprezintă recoltele din ce în ce mai slabe, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ. Acestuia i se adaugă și deșertificarea unor spații din ce în ce mai extinse, dar și problemele de natură economică, pentru că degradarea solului aduce de la sine și uriașe pierderi financiare la nivel global.
Soluții pentru reducerea poluării solului
– Colectarea deșeurilor reciclabile separat, într-o formă corectă
Planeta noastră se află într-o continuă luptă de găsire și implementare a soluțiilor cu privire la gestionarea corectă a deșeurilor, tocmai pentru a da o șansă în plus unui mediu înconjurător cât mai curat și totodată sănătății umane. Modul de colectare a deșeurilor, sortarea acestora, tratarea și procesarea lor, în urma căreia rezultă materiale reciclate care pot fi utilizate ulterior cu succes în numeroase industrii reprezintă o acțiune de viitor cu un puternic impact asupra sănătății planetei noastre. Această activitate de reciclare corectă poate avea un impact pozitiv considerabil asupra înlocuirii resurselor naturale din ce în ce mai limitate și poate susține creșterea economică în varii domenii de activitate, oferind planetei o șansă în plus să se regenereze.
Electronic Waste Management se numără printre firmele românești cu experiență în procesul de colectare și tratare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și încurajează depozitarea acestora conform normelor în vigoare (pe platformă betonată sau în spații special amenajate), nicidecum pe sol, tocmai pentru a evita contaminarea acestuia cu substanțe toxice de diferite tipuri.

– Folosirea compostului pe post de îngrășământ natural
Compostul, un îngrășământ natural provenit din descompunerea naturală a deșeurilor organice, are capacitatea de a înlocui cu succes multe dintre îngrășămintele chimice folosite în agricultură și este cunoscut pentru rolul său de fertilizator natural al solului. Compostul îmbunătățește structura solului și sporește capacitatea de reținere a apei și infiltrarea acesteia, restabilind totodată și un echilibru în ceea ce privește microorganismele și nutrienții din sol.
Realizarea compostului și folosirea acestuia în agricultură, dar și în alte domenii, reprezintă una dintre cele mai viabile soluții și pentru tratarea deșeurilor vegetale, tocmai de aceea fiind atât de necesară o informare corectă asupra colectării selective a acestora.

– Plantarea continuă de copaci, arbuști și alte plante
Pe lângă sursa incontestabilă de oxigen pe care o reprezintă, copacii sunt un adevărat ajutor și pentru sol, având capacitatea de a-l curăța și de a absorbi substanțele periculoase, dar și capacitatea de a filtra apele menajere. Copacii și arbuștii previn eroziunea solului și au rol de filtrare a elementelor nutritive și a sedimentelor.
Studiile de specialitate arată că aproximativ 10.000 de tone de sol sunt salvate în fiecare an de prezența copacilor distribuiți uniform într-un oraș de dimensiuni medii.